baile 1 mai
Home :: Cazare :: Restaurante :: Agrement :: Vederi :: Mic istoric :: Mica publicitate :: Parteneri

Monografia comunei Sanmartin

Dimensiunea Istorica
Din cele mai vechi timpuri pe teritoriul comunei Sinmartin, cat si in localitatile componenta a comunei au trait oameni inca din epoca neolitica, cu locuinte sapate in pamant, cu unelte slafuite,- confectionate din piatra si os, cu vase de lut ars- vopsite si gravate, care s-au asezat aici datorita conditiilor prielnice si probabil apelor calde a caror descoperire se pare sa fi concis cu stabilirea primelor asezari omenesti in aceste locuri avand in vedere existenta neintrerupta a izvoarelor sublacustre de la Baile 1 Mai. Astfel unele materiale ce demonstreaza existenta vietii omenesti in epoca bronzului au fost gasite la Sinmartin, pe dealul Korhany la numai 1 km de bai. Ele constau din numeroase fragmente ceramice, apartinatoare culturii Otoman. Purtatorii acestei culturi, erau de origine indo-europeana, mai precis tracii care au trait in mileniul al II- lea i.e.n. Acestea constituie elemente deosebit de importante pentru a aprecia procesul penetratiei romane si in acelasi timp, o marturie a inceputurilor relatiilor pe care populatia daca le-a stabilit cu lumea romana, inainte ca legiunile Romei sa fi cucerit Dacia. Dupa transformarea Daciei in provincie impertiala , urmele vietii ramane devin si mai numeroase. Ele constituie dovada unei prezente masive in regiune, nu insa si pentru adeverirea unei activitati deosebite in Bai. Astfei in hotarul satului Haieu , situat intre cele doua statiuni au fost descoperite izolat mai multe monede romane : in anul 1874 1 dinar imperial ( hadria ) , iar in anul 1893 alte 3 monede. In inventarul Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea se gaseste o alta moneda imperiala ronama ( faustine junior) descoperita pe teritoriul Bailor 1 Mai in anul 1884. De asemenea la sfarsitul secolului al XIX- lea, invatatorul Pfleiffer Iosif, dupa indicatiile unui prieten al sau a descoperit monede romane in Sinmartin.
In imprejurimile celor doua statiuni apartinatoare comunei Sinmartin, s-au gasit obiecte si de factura romana. Interesanta ni se pare o tortita de bronz de la o ceasca romana . De altfel , cu prilejul sapaturilor recente de la Baile Felix , s-a descoperit o conducta de ceramica bine arsa , care astazi se gaseste la Biblioteca din Baile Felix. In felul acesta din analiza istoriografica, rezulta continuarea vietii pe plaiurile comunei Sinmartin si in imprejurimi , caci acolo unde amutesc cuvintele si traditia , traieste piatra , osul , un obiect de arama , bronz, un vas de lut cu ornamente colorate incrustate sau in relief. Din cercetarea atenta a acestor urme arheologice , parte integranta a izvoarelor istorice, rezulta ca in jurul apelor calde au trait:

1. Oameni din neolitic
2. Oameni din epoca bronzului
3. Hallstatul timpuriu
4. Dacii liberi preromani
5. Romanii
6. Ostrogotii
7. Semintii slave

Urmele materiale descoperite constituie dovezi graitoare nu numai ale continuitatii ci si a unei intense locuiri a acestei zone.Gasirea acestor dovezi a activitatii umane din orinduirea Comunei Primitive , cu culturile specifice tarii noastre si in continuare din oranduirea sclavagista si a migratiei popoarelor, atesta permanenta vietii omenesti pe acest teritoriu pana la apartia primelor atestari documentare.
Monumentul istoric „ Colonel Buzoianu „ aflat pe teriroriul satulul Haieu, ridicat in cinstea eroilor cazuti pentru apararea hotarelor stramosesti, este dovada ca locuitorii din Sinmartin si satele apartinatoare comunei , au participat la revolutii si rascoale. In perimetrul satului Haieu, pe malul Petei si in gradinile care se aliniaza de-a lungul albiei, au fost scoase la iveala urme ale unei vechi asezari, fragmente ceramice si vetre de fos , ce dateaza din neolitic In baza unor descoperiri arheologice, istoricii acrediteaza ideea ca, viata a continuat neintrerupt in zona izvarelor termale si in epocile urmatoare, apele calde fiind cunoscute de romanii care au ocupat Dacia. Existenta unei comunitati in zona Sinmartinului, este atestata documentar la inceputul mileniului doi, apele termale de pe linga cetatea Oradiei fiind mentionate intr-o diploma a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sinmartinului apare in scrieri la sfirsitul secoluilui al XIII-lea si este legat tot de utilizarea apei termale, careia localnicii i-au gasit intrebuintari inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, in anul 1228, este mentionata existenta unei mori care se alimenta din riul Peta. Instalatia functiona tot timpul anului datorita apei calde, care nu ingheta iarna. In aceeasi perioada, in Haieu functiona o instalatie pentru macinat piatra adusa de la Betfia.
In prima jumatate a secolului al XIV-lea, linga Sinmartin se ridica o biserica Abatia Hevius de Magno-Varadinum. Aceasta era o manastire catolica, a carei arhitectura prezenta elemente gotice si romanice. A fost distrusa in timpul invaziei turcesti, iar ruinele capelei se gasesc astazi in cimitirul satului Rontau. A fost restaurata abia dupa anii 1989.
Doua secole mai tirziu, o cronica evidentiaza ca numele Sinmartinului a fost imprumutat si pentru zona izvoarelor termale, Baile Felix fiind cunoscute mai multa vreme drept Baile Sinmartin. Pe atunci baile erau in proprietatea ordinului calugaresc premonstrantiilor din Sinmartin. Prima constructie destinata tratamentului cu apa termala este ridicata in timpul administrarii bailor de catre HELDRES FELIX, in anul 1711. Cladirea s-a situat exact deasupra izvorului numit baia lui Felix. De aici provine si actualul nume al statiunii, iar apa din izvorul lui Felix se utilizeza in zilele noastre pentru cura interna.
Dintr-un capitol anterior am retinut ca locuitorii satelor din comuna , erau iobagi ai Episcopiei Romano- catolice din Oradea sau a Ordinului Premonstratensilor. Altii erau scutiti de dijma, pentru faptul ca ardeau varul, necesar Cetatii Oradea. O interesanta mentiune documentara , care ne furnizeaza date referitoare la asezarea satului Haieu, imprejurimile acestora si numarul de case, este schita localitatii intocmita in anul 1773. De fapt in acel an s-au intocmit schitele mai multor localitati din Bihor, cu dublu scop: pentru a servi la aplicarea reglementarii urbariale in anul 1769, care in Bihor s-a pus in aplicare numai in anul 1772, pentru a se putea face alinierea satelor si concentrarea lor pe arii cat mai restranse. Fata de celelalte localitati Haieul are specificul sau si anume satul a fost mutat din locul sau initial, care – asa cum afirmam mai sus- era langa Paraul Peta, deci foarte aproape de actualele Bai 1 Mai. Pentru a se putea putea asigura linistea si odihna celor veniti la Bai, satul a fost mutat pe dealul din apropiere. Atestatele documentare existente inca din anul 1553, prezinta principalele edificii din apropierea satului, cum ar fi: doua podeturi, padurea din imediata vecinatate si campul, moara care functiona si iarna deoarece folosea apa izvoarelor calde din apropiere, mentionete astfel in documentele vremii „ Pe Peta la 200 de pasi spre nord se invert rotile morii ce apartine satului valahilor Haieu ( ad pagum). Remarcam prezenta si functionalitatea acestei mori de-a lungul anilor, incepand cu prima atestare documentara mentionata de noi in aceasta lucrare (1288) , pana in zilele noastre „. Referitor la viata locuitorilor acestei comune Stefan Hathvany, scrie urmatoarele „ de la Bai spre sud se ridica un munte in forma de cerc, care il intrece la inaltime pe toti ceilalalti. Din munte se scot pietre din care locuitorii valahi ard varul in cantitati mari. Locuitorii sunt scutiti de vama si de taxe pentru ca au fost in armata principelui Transilvaniei, special la paza granitelor si in luptele cu turcii. Iata deci inca o dovada ca cei multi si necajiti se ridicau ori de cate ori era nevoie pentru apararea tarii, fiind intradevar painea si sarea pamintului . Satul propriu-zis cu cele 40 de case ale iobagilor si jelerilor, ceea ce ar insemna o populatie de aproximativ 200 de locuitori, cu nume fregvent romanesti ca: Serb , Pantea , Bologan, Oprea , care detineau 292 iujare de pamant.
Haieul apare ca un tip de sat cu casele asezate de-alungul ulitei principale, taiat vertical de drumul ce leaga acum Baile 1 Mai de Felix.
Alt sat care a avut tangenta cu baile a fost Sinmartinul, mentionat anterior in legatura cu abatia de Haievio si ca resedinta a Bailor Felix, nu se stie pricis din ce cauza aceasta localitate a fost distrusa in intregime in anul 1566. Repopularea s-a facut tarziu , dearece teritoriul satului devenise proprietatea Ordinului Premonstratensilor care abea in anul 1767 , prin administratorul Ebenger , au infiintat la pusta din Sinmartin pomat, macelarie si carciuma , iar administratorul Szenky Stefan 1774 – 1786 , colonizeaza svabii si fondeaza satul. Satul s-a dezvoltat foarte incet desi apar unele cladiri pentru oficialitati. In anul 1772 imparateasa Maria Tereza , a permis construirea conventului si bisericii calugarilor Premonstrantens din Sinmartin . Asa s-a construit actuala cladire in stil baroc , ce serveste astazi ca sediu Centrofarmului. (Sanifarm)

Asezare Geografica
Statiunile balneoclimaterice Felix si 1 Mai sunt situate in nord vestul Campiei Montane a Miersigului – parte integranta a Campiei Crisului – la zona de contact cu extremitatea vestica a dealurilor ce coboara din Muntii Padurea Craiului.
Comuna Sinmartin se gaseste la o distanta de numai 5 km de Municipiul Oradea, de care este legata printr-o sosea asfaltata. Cu autobuzele O.T. L. R.A. , care pleca din capatul Cartierului Nufarul, drumul spre comuna este parcurs in 10 minute, iar spre satele componente ale comunei in 20 de minute.Dupa ce a trecut de marginea orasului , soiseaua strabate comuna Sinmartin , trecand peste calea ferata Oradea- Vascau, intra in Statiunea Baile Felix. La iesirea din satul Sinmartin se desprinde un drum spre stanga catre Baile 1 Mai, satul Rontau, Haieu si Betfia., sate componente ale comunei. Zona limitrofa este acoperita in cea mai mare parte , cu perdea protectoare a unor paduri de stejar ce imbraca pantele colinelor inconjuratoare, dand un aspect placut si atragator. Spre vest se ridica Dealul Apateului, pornit cu inclinari usoare din Campia Crisului. La sud, Dealul Cordaului nu depaseste nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidiselului, dealungul careea serpuieste panglica neteda a Drumului National nr. 76 , care strabate Dealurile Vestice , Depresiunea Beiusului, Muntii Codru- Moma, indreptandu-se spre Deva. Marginea de est a acestei micro depresiuni este strajuita de Dealul Somleu- ultimul pinten calcaros al muntilor Padurea Craiului , iar la nord culmile ce adapostesc satul Rontau, incheie seria dealurilor limitrofe. Comuna Sinmartin mai are in componenta si satele Cihei si Cordau

Consideratii Geologice
Analizand structura geologica si de ansamblu precum si tectonica regiunii se pot trace urmatoarele concluzii:

1. La alcatuirea geologica iau parte formatiuni cuaternale, tertiale si mezozoice care stau pe un fundament cristalin.
2. Formatiunile mezozoice care formeaza un pachet unitar si continut de grosime mare ( circa 3500 metri ) sunt in general depozite calcaroase, puternic carstificate in zona Muntilor Padurea Craiului.
3. Fazele tehtonice, care au afectat regiunea, au creat si au amplificat prin reactivare doua sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul in general cu directia ENE-VSV, care a generat afundarea puternica spre Depresiunea Panonica si altul orientat aproximativ NV –SE. Puternica tectonizare a formatiunii putin plastice cum sunt calcarele a avut drept rezultat fragmentarea si compartimentarea acestora prin factori care au constituit cai de acces ideale pentru apele subpresiune.

Dupa datele stabilita anterior formatiunile cele mai vechi care acopera fundamentul cristalin apartin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate VSV-ENE, reprezentand arii depresionale ale cristalinului colmatate cu depozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus depozitele paleogene si neogene care se intalnesc in intreaga depresiune Panonica.

Clima
Din punct de vedere climatic, regiunea este incadrata in provincia climei continentale moderate, fiind situata la limita a doua subprovincii climatice: clima de stepa si clima de dealuri.
Caracteristicile principale ale acestei provincii sunt redate sistematic in tabelul de mai jos:

Caracteristici climatologice

Valori

Amplitudinea medie anuala a temperaturii

24 grade Celsius

Media temperaturilor maxime absolute anuale

30 – 35 grade Celsius

Media temperaturilor absolute minime anuale

18 – 36 grade Celsius

Amplitudini medii diurne ale temperaturii

10-15 grade Celsius

Nr. Anual zile:

 

 

 
    • cu inghet( cu temperatura minima 0 grade C
    • de vara ( cu temperatura maxima 25 grade C
    • tropicale ( cu temperaturi maxime 30 grade C
    • cantitatea anuala de precipitatii ( mm )
    • nr. Anual de zile cu precipitatii ( PO, 1 mm )
    • 100- 150
    • 80 – 100
    • 15 – 35
    • 500- 700
    • 115- 130

 

 

Media anuala a temperaturii aerului este de 10 – 11 grade Celsius, iar valorile maxime si minime sunt : media temperaturii lunii ianuarie 1 –2 grade C, cu minima la Oradea de 29,5 grade C, inregistrata la 24 ianuarie 1942, iar maxima absoluta la Diosig, la 18 august 1952- cand tempetatura s-a ridicat la 40 grade C. Media lunii iulie este de + 20 grade C.
Demn de remarcat este faptul ca vremea cea mai rece este conditionata de invaziile maselor de aer arctic , iar vremurile foarte calduroase in timpul verii de prezenta maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord.
Ca o caracteristica principala a climei, din aceasta zona, lipsa intervalelor de uscaciune si seceta excesiva in timpul verii si a gerurilor intense si persistente in timpul iernii , urmare a infuziilor de aer temperat, maritim, care sunt destul de frecvente .
In afara datelor prezentate mai sus, obtinute prin prelucrarea observatiilor din perioada anilor 1896 –1955 , s-au intocmit si grafice privind temperatura si cantitatea de precipitatii pe perioada anulor urmatori, din care se pot extrage valori minime si maxime, precum si valori zilnice , sezoniere si anuale . Ele nu difera , insa prea mult de cele de precedente. Aceste date se gasesc la Statiunea Meteorologica din Orade

Hidrografia
Din punct de vedere hidro-geologic, in zona comunei Sinmartin, se cunoaste prezenta unui strat acvifer freatic, dezvoltat in formatiunila cuaternare, si un orizont acvifer de adancime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat in acest sector.
Apele freatice – Alimentarea stratului freatic se face din precipitatiile atmosferice , fapt pus in evidenta de variatiile sezoniere din puturile satesti. Aceste ape freatice sunt cantanate in depozitele de terasa dine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al Crisului Repede, in aluviuni ce insotesc cursurile de apa in zona si in special raul Cris ,precum si in depozitele deluviale.
Directiile generale de scurgere a acestor ape urmaresc pantele morfologice, adica in general S-N, in timp ce in lunca Crisului Repede si in terasa joasa se cunoaste un flux paralel cu raul E-V.
Flora & Fauna
Padurea de foioase aflata pe teritoriul comunei Sinmartin este alcatuita din diferite esenta predominand stejarul( quercus sessiliflora) , gorunul (quercus pertaea), stejarul pedunculat ( quercus robum), garnita(quercus frainetta ) ,cerul ( quercus cerria ) , apoi frasinul ( frasinus excersior ), carpenul ( carpinis betulus ) .
Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de specii cum ar fi : paducelul ( crataiegus monogyna ), sangerul ( cornus sanguineea ) cornul (cornus mas ) alunul ( corylus avelana ) , lemnul cainesc ( ligustrum vulgarae ) si altele.
Stratul arbustiv se dezvolta cu precadere pana la aparitia carpenului care ia loc stejarului in padurile taiate fara socoteala. Un exemplul este partea de nord-vest a padurii Felix , defrisat complet in timpul celui de-al II – lei razboi mondial.
Stratul ierbaceu este reprezentat prin : coada cocosului ,laptele cucului, stanisoara, si multe altele.
Peisajul umbros de padure este inlocuit cu pajisti insorite, unde predomina plante din familia gramineelor si leguminoaselor. Tipice sunt gruparile cu paiusuri stepice( festuca valesiana, festuca pseudorrina, festuca sulcata ) si altele.
Flora spontana cese dezvolta pe acest platou inveseleste peisajul.Cimpul este presarat cu margarete albe, cicoare albastra, lumanarele galbene, maci rosii si branduse de toamna.
In Statiunea Felix, la marginea drumului ce urca spre U.G.S.R. se afla un lac artificial termal unde au fost aclimatizate diferite specii de lotus din tari exotice, avand culori diferite: Nelurnuncifera(original din India si Pakistan) , Nymphea zanzibarena ( Africa ), Aeibornia crasepis (Asia si Africa ) . Tot in acest loc au fost aduse exemplare Nymphea lotus termalis de la Baile 1 Mai .
Statiunea Baile 1 Mai , ofera oaspetilor sa cunoasca o bogata flora acvatica care pastreaza o specie foarte rara „ NYMPHEEA LOTUS” – VARIETATEA TERMALIS „ . Cercetarile stiintifice facute asupra acestei plante pe care localnicii o numesc floare de tau , floare de lotus, nufar, au dus la concluzia ca este un relict din flora tertiala .Ea a supravietuit glaciatiunii din era quaternala si s-a pastrat tocmai datorita mentinerii conditiilor necesare ciclului vital, prin apa termala . Iubitoare de apa termala de cel putin de 20 grade C , dar nu mai mult de 41 grade C si de namol sapropelic si de turba, ea traieste numai pe o mica portiune a Pariului Peta si A lacului termal intre „ Ochiul Tiganului „ si Moara din Rontau.
Desi s-ar parea ca seamana cu nufarul alb din ghioluruile din Delta Dunarii „Floarea de lotus „ de la Baile 1 Mai, prin procesul ei biologic se deosebeste mult de acesta , aflandu-si o ruda mai apropiata in lotusul de la gurile Nilului, planta specific tropicala.
Declarata in anul 1932 monument al naturii ( cand lacul si paraul Peta au fost constituite in „Rezervatii stiintifice „) aceasta floare rara este ocrotita de lege .
Fauna regiunii nu prea bogata si variata, este caracteristrica faunei de campie. Mamiferele intilnite sunt rozatoarele : harciog ( cricetus cricetus), popandaul ( citelus citelus ) , bizamul ( ondatra bethica ) , iepurele ( lepus europeus ).
Dintre pasarile intalnite se intalnesc ; prepelita, fazanul, pitpalacul, graurul , ciocarlia, lastnul.
Date referitoare la epoca neolitica se pot colpleta cu descoperirile facute la Oradea,unde pe dealul Salca si pe colina Ghetarie din apropierea Complexului Lotus , la o distanta de 7 km de Bai s-au gasit asezari neolitice continand unelte in os si piatra , vase din lut si multe oase de animale.  


Aceasta monografie a fost preluata din site-ul comunei Sanmartin cu adresa http://www.sanmartin.ro

Va multumim ca ati ales statiunea noastra si va dorim distractie placuta !

Biserica Ortodoxa Sanmartin

Primaria Sanmartin

Primaria Sanmartin

Blocuri de locuinte din Sanmartin

Blocuri de locuinte din Sanmartin

Sediul Sanifarm

Link-uri sponsorizate ->